Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), aprobat prin H.G. nr. 1309/2021, reprezintă o intervenție sistemică, asumată de Ministerul Educației în vederea combaterii PTȘ. PNRAS este implementat în cadrul Planului Național pentru Redresare și Reziliență al României (PNRR) și
beneficiază de o finanțare în valoare de 500 milioane Euro
CONTEXT
Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii (PTȘ) rămâne prioritară pe agenda Ministerului Educației (ME) pentru ca România să poată atinge obiectivul Uniunii Europene (UE) de 9% până în 2030.
România a înregistrat o pondere ridicată a persoanelor care au părăsit timpuriu școala (15,6% în 2020) și a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează nici un program educațional sau de formare (14,8% în 2020) prin comparație cu țintele asumate pentru 2020 (11,6%) și media UE (10,3%). Pandemia generată de COVID-19 a determinat o agravare a riscurilor de părăsire timpurie a școlii, în special pentru elevii din grupuri vulnerabile. Prin urmare, reducerea ratei PTȘ este esențială pentru atingerea obiectivelor europene și naționale importante, dar mai ales pentru a combate efectele pe termen lung asupra evoluției societății și creșterii economice.
Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE) reprezintă un răspuns instituțional pentru reducerea abandonului și PTȘ, adoptarea acestuia fiind asumată prin Strategia Națională de Reducere a Părăsirii Timpurii a Școlii din 2015. Astfel, MATE, instrumentele asociate și metodologia de colectare și utilizare a datelor au fost elaborate de Banca Mondială (BM) în perioada 2019-2020, în baza Acordului de Administrare SRSS/S2018/063 între Comisia Europeană – Serviciul de Sprijin pentru Reforme Structurale – și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Pilotarea instrumentului în anul școlar 2020-2021 în zece județe conform OME nr. 5900/2020 privind aprobarea pilotării Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE) pentru prevenirea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii și dezvoltarea unui modul de date MATE în SIIIR s-au realizat în cadrul proiectului “Dezvoltarea unui sistem integrat de prevenire, intervenție și compensare pentru a crește participarea școlară”, finanțat prin DG-REFORM cu sprijinul tehnic al Băncii Mondiale.
Rezultatele pilotării instrumentului MATE au arătat că PTȘ este un fenomen complex, declanșat de un cumul de cauze asociate unor factori de risc diferiți: personali, sociali, economici, culturali și care, din acest motiv, trebuie abordat integrat. Părăsirea timpurie a școlii, precum și abandonul școlar, reprezintă procese de distanțare graduală față de școală, asociate cu absenteism, scăderea performanței școlare sau un comportament școlar nepotrivit. Aceste fenomene sunt corelate în general cu situații de vulnerabilitate sau risc la care sunt expuși elevii (de ex. situație materială precară, violență domestică, nevoi educaționale speciale, mame adolescente, familii cu nivel de educație scăzut, părinți plecați la muncă în străinătate etc.).
PTȘ și abandonul pot fi combătute, așadar, prin intervenții la nivelul tuturor elementelor ecosistemului de învățare, al cărui punct focal este școala. În ecosistemul de învățare, care cuprinde școala, elevii, cadrele didactice, familiile, comunitatea, alte instituții relevante, punctul cheie pentru implementarea măsurilor pentru prevenirea și reducerea abandonului și a PTȘ îl reprezintă școala.
Intervențiile care consolidează interacțiunea dintre elevi, cadre didactice, părinți, comunitate în sens larg și alte instituții de sprijin sunt însă esențiale în asigurarea abordării integrate pentru combaterea PTȘ.
PNRAS urmărește atingerea următoarelor obiective generale:
1) Diminuarea riscului de abandon școlar în cel puțin 25% din unitățile de învățământ participante la program în perioada 2021-2026, cu încadrarea unității de învățământ într-o categorie de risc mai mic;
2) îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale și creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial;
3) creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior la învățământul secundar superior.
Pilonul, componenta, obiectivul general
Reforma 3. Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii
Obiectivele acestei reforme sunt:
a) punerea în aplicare a Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație pentru a reduce absenteismul, a îmbunătăți rezultatele la evaluări, a obține o rată mai mare de participare la examenele naționale și un procent mai mare de elevi care finalizează învățământul obligatoriu, prin utilizarea unei abordări descentralizate și prin creșterea autonomiei școlilor în ceea ce privește utilizarea resurselor;
b) monitorizarea, cu ajutorul instrumentului informatic al Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație, a elevilor cu risc de părăsire timpurie a școlii și sprijinirea unităților de învățământ în colectarea de date relevante, realizarea planurilor de activități individualizate și formare.
Investiția 4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar
Obiectivul acestei investiții este de a reduce părăsirea timpurie a școlii prin utilizarea metodologiei și a instrumentului informatic ale Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație pentru alocarea de resurse financiare școlilor pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior. Numărul minim de unități de învățământ ce vor beneficia de granturi în cadrul acestei runde, conform CID, ținta 466, care prevede: „Alte 1000 de unități de învățământ vor primi granturi pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație”. Obiectivul final este reducerea părăsirii timpurii a școlii. Investiția se va realiza cu urmărirea următoarelor etape:
1) alocarea de granturi de maximum 3 ani în 2 loturi pe parcursul anilor 2022 și 2024 unui număr minim de 2.500 de școli. Alocarea se va baza pe o listă restrânsă a unităților de învățământ cu risc de abandon școlar întocmită de Ministerul Educației.
2) monitorizarea implementării prin intermediul a două obiective finale care prevăd o reducere de 25 % la nivel național a școlilor cu prioritate ridicată pe baza indicelui compozit de vulnerabilitate privind părăsirea timpurie a școlii la sfârșitul granturilor de maximum 3 ani (30 iunie 2026) și digitalizarea a 2.500 de școli incluse în programul privind abandonul școlar (30 septembrie 2026).
Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.
Apelul trebuie să contribuie la îndeplinirea următoarelor ținte, conform Planului Național de Redresare și Reziliență:
Țintă 466: Unități de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar cărora li s-a acordat un grant (lotul 2): 1000 de unități de învățământ vor primi granturi pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație.
Toți indicatorii sunt calculați pe baza unei ponderi care analizează cantitatea, adică numărul de elevi și de cadre didactice, sau calitatea, adică notele obținute la evaluarea națională. Pe baza indicelui de vulnerabilitate privind părăsirea timpurie a școlii, s-au clasificat școlile MATE în trei categorii, în funcție de prioritatea intervenției: ridicată, medie și scăzută. Unitățile de învățământ cu prioritate ridicată, care necesită o intervenție imediată, sunt considerate a fi cele care primesc un punctaj total cuprins între 3,5 ș 5 și care prezintă mai multe elemente de vulnerabilitate, cum ar fi un număr ridicat de cadre didactice suplinitoare, o rată ridicată a abandonului școlar, o rată scăzută de participare și rezultate slabe la evaluarea națională. Acestor școli li se va acorda prioritate pentru finanțare.
Activitățile eligibile includ:
1) activități pedagogice și de sprijin;
2) activități extracurriculare;
3) lucrări minore, achiziționarea de bunuri;
4) subvenții pentru elevii din grupuri vulnerabile de asigurare a tranziției din învățământul secundar inferior către învățământul secundar superior pentru finalizarea învățământului obligatoriu;
5) parteneriate cu ONG-uri pentru activități de sprijin și/sau extracurriculare.
Școlile vor deveni responsabile pentru rezultatele elevilor și pentru actualizări periodice cu privire la progresele înregistrate, prin transferarea informațiilor respective în sistemul MATE de colectare a datelor.
Țintă 467: Instituții de învățământ incluse în programul de abandon școlar cu săli de clasă digitalizate: 2.500 de unități de învățământ incluse în programul privind prevenirea abandonului școlar vor fi complet digitalizate prin achiziționarea echipamentelor necesare (tablete, imprimante, routere), conform CID.
Ținta 468: Reducerea numărului de școli cu risc ridicat de abandon școlar – Numărul școlilor cu risc ridicat de abandon școlar se va reduce cu 625. Indicele de vulnerabilitate se utilizează pentru a confirma o reducere de 25% a cohortei de intervenție cu prioritate ridicată, cu o valoare de referință în T2 2022, chiar înainte de alocarea lotului 1 al granturilor.
Ministerul Educației (ME) are rolul de coordonator de reforme și investiții pentru Componenta 15 Educație din cadrul PNRR. Astfel, ME coordonează și derulează Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) și implementarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE).
Inspectoratele școlare (ISJ/ISMB) au calitatea de agenții de implementare si sunt responsabile cu monitorizarea și raportarea privind schema de granturi PNRAS, pentru proiectele depuse de UIP eligibile în nume propriu.
Beneficiarii granturilor sunt unitățile de învățământ preuniversitar de stat identificate ca fiind eligibile pentru runda de finanțare II, (seria a IIIa), din Anexa 17, Lista unităților de învățământ eligibile, care vor implementa proiectele aprobate și finanțate prin Schema de granturi PNRAS, în urma aprobării cererilor de finanțare depuse.
În cazul în care liderul de parteneriat este UAT ul, cererea de finanțare trebuie să reflecte, atât valoarea adăugată a parteneriatului, cât și direcționarea finanțării către beneficiarii finali ai granturilor, elevii și cadrele didactice din școlile eligibile.
Unitățile de învățământ care au primit finanțare în runda I și runda II, seria I şi seria II PNRAS nu sunt eligibile pentru prezentul apel. De asemenea, unitățile de învățământ care au în ciclul gimnazial sub 50 de elevi și care nu au obținut finanțare în cadrul apelului PNARS Școli Mici și se găsesc în Anexa 17, sunt eligibile pentru prezentul apel.
Beneficiarii prezentului apel de proiecte sunt unitățile de învățământ preuniversitar eligibile (Anexa 17), care pot depune cereri de finanțare în nume propriu sau prin intermediul unităților administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii, sectoare ale Municipiului București), respectiv printr un parteneriat UAT-UIP, în care UAT va fi lider.
Astfel, în cadrul apelului, unitățile administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii, sectoare ale Municipiului București, care administrează UIP-uri eligibile pot depune in calitate de lider de parteneriat aplicații pentru școlile eligibile din anexa 17 (parteneriat UAT-UIP, în care UAT va avea calitatea de lider de parteneriat).
La finalizarea perioadei de implementare a proiectului, dreptul de proprietate asupra bunurilor achiziționate va fi transferat cu titlul gratuit fiecărei unități de învățământ eligibilă, care este utilizator al investițiilor finanțate prin prezentul apel.
1.2. Scop și rezultate așteptate
Scopul principal al Schemei de Granturi PNRAS îl reprezintă prevenirea abandonului școlar și reducerea părăsirii timpurii a școlii și, implicit, creșterea ratei de tranziție de la învățământul secundar
inferior la secundar superior — liceu sau învățământ profesional și tehnic.
Rezultatele așteptate la nivelul unităților de învățământ (școlilor) țintă sunt:
1) Creșterea eficienței și eficacității interne ale unității de învățământ, reflectate prin:
a. scăderea ratei de abandon școlar,
b. creșterea ratei de finalizare a învățământului gimnazial,
c. creșterea ratei de participare la Evaluarea Națională la clasa a VIII-a,
d. reducerea procentului de elevi care iau sub nota șase la Evaluarea Națională;
e. reducerea absenteismului școlar;
2) Îmbunătățirea proceselor de predare – învățare – evaluare;
3) Creșterea procentului de cadre didactice din unitatea de învățământ care folosesc mijloace de predare – evaluare digitale;
4) Creșterea procentului de cadre didactice care folosesc strategii pedagogice moderne la nivelul clasei (instruire personalizată, abordări pedagogice structurate, centrate pe elev etc.) sau de prioritizare a elevilor (programe remediale de grup mic sau învățare autodirijată susținută de tehnologie);
5) Creșterea accesului elevilor aparținând unor categorii vulnerabile la o educație de calitate;
6) Îmbunătățirea interacțiunii între toți actorii-cheie ai ecosistemului școlar (elevi, cadre didactice, părinți, directori, inspectori, reprezentanți ai comunității etc.);
7) Îmbunătățirea climatului la nivelul unității de învățământ și la nivelul clasei;
8) Creșterea timpului de instruire alocat elevilor în risc de abandon.
Prezentul apel vizează unitățile de învățământ gimnazial de stat cu risc ridicat și mediu de abandon și părăsire timpurie a școlii (PTȘ), eligibile în cadrul Schemei de Granturi PNRAS runda a II-a (seria a III-a), care pot aplica în nume propriu sau prin intermediul autorităților publice locale, pentru a sprijini unitățile de învățământ cu risc ridicat de părăsire timpurie a școlii și abandon școlar în rândul grupurilor dezavantajate și cu grad ridicat de marginalizare.
Unitățile de învățământ eligibile în cadrul prezentului apel se regăsesc în Anexa 17. Prezentul Ghid conține informațiile specifice necesare în vederea pregătirii propunerii de proiect în cadrul apelului de proiecte Schema de Granturi PNRAS Runda a II-a (seria a III-a) respectiv:
modalitatea de completare și de depunere a cererii de finanțare, condiții de eligibilitate, criterii de evaluare, descrierea etapelor de verificare administrativă și evaluare a proiectelor. Rezultatele de până acum arată că sprijinul acordat prin PNRAS Runda I a contribuit la reducerea numărului de
unități de învățământ clasificate inițial ca având risc ridicat. Unitățile de învățământ incluse în PNRAS Runda I au cele mai mari provocări în materie de PTȘ, sprijinul contribuind la reducerea numărului de unități de învățământ clasificate inițial cu risc ridicat. După mai bine de un an de implementare a PNRAS Runda I, impactul asupra unităților de învățământ beneficiare este pozitiv, 19,45% dintre unitățile de învățământ sprijinite trecând de la risc ridicat, la risc mediu sau scăzut și, respectiv, de la risc mediu, la risc scăzut.